Istoric - Filarmonica

jmhaydn
       Johann Michael Haydn
carl ditters von dittersdorf
 Karl Ditters von Dittersdorf

Orașul Oradea, vechi centru cultural, a avut o viață muzicală intensă, începând cu a doua jumătate a secolului al 18-lea, când un tânăr muzician, Johann Michael Haydn (1737-1806), fratele mai mic al lui Joseph Haydn, a fost numit organist și dirijor în curtea episcopului Patachich Ádám între anii 1760-1762. El a fost urmat între 1764-1769 de Karl Ditters von Dittersdorf (1739-1799). Cei doi muzicieni sunt considerați ca fondatori ai vieții muzicale orădene. Trebuie însă remarcat încă un important muzician de rang european, Wenzel Pichl (1741-1805), care de asemenea a activat și a compus în acest oraș, fiind pentru o perioadă concertmaistrul orchestrei episcopale. În timpul lui Dittersdorf orchestra era formată din 34 de instrumentiști, veniți din Viena și Praga, orchestra de la Oradea fiind în perioada respectivă una dintre cele mai însemnate din Europa. Datorită lui Haydn și Dittersdorf, viața muzicală a orașului a devenit bogată, diversificată nu numai pe planul „sacru” strâns legat de cultul ecleziastic și sărbătorile curții episcopale, dar și pe plan lumesc, având loc numeroase concerte, spectacole scenice și de operă. În urma unor dilațiuni, din care reieșea „caracterul imoral al unor manifestări în viața artistică a orașului și a rezidenței episcopale”, împărăteasa Maria Tereza a luat o decizie dramatică: desființarea, la finele anului 1768, a orchestrei și a corului din Oradea. A luat sfârșit astfel o bogată, dar scurtă perioadă de strălucire a vieții muzicale orădene, și s-a desființat o orchestră unică în acea vreme pe plan european.

Înființarea unor instituții muzicale – primul „concert filarmonic”

Paleta colorată a fost păstrată totuși și în secolul al 19-lea. Ieșind discret din biserică, muzica profesională va intra treptat în saloanele burgheze și de aici va cuceri strada, parcul, orașul. Treptat, cu dezvoltarea teatrului se vor înmulți și spectacolele de operă. Dacă la sfârșitul veacului XVIII și în primele decenii ale secolului XIX, evenimentele muzicale erau sporadice, în perioada următoare ele se vor intensifica în mod considerabil. Numai în anul 1828 au avut loc 83 de spectacole de operă la Oradea. Publicul orașului s-a putut bucura de prezentarea unor lucrări celebre ale epocii, compuse de Rossini, Donizetti, Weber, Verdi, Mozart, Auber, Gounod, Erkel, ș.a. Printre altele se remarcau trupele conduse de contele Rhédey Lajos, Kilényi Dávid, Komlósi Ferenc, Ruzitska Antal.
A doua jumătate a secolului XIX găsește orașul Oradea într-o specifică febră a înființării de nenumărate reuniuni, societăți, cercuri, printre care Reuniunea de Cântări „Hilaria” (1875) și „Nagyváradi Dalárda” (1867), Orchestra Academiei de Drept condusă de Gustav Weinpolter și apoi de Fehérváry János.
La 5 ianuarie 1888 are loc primul „concert filarmonic” din Oradea, sub conducerea dirijorului J. Schnitzl, orchestra interpretând Uvertura la opera Tancred de Rossini, Serenada nr. 3 de Wolkmann, Variațiuni pentru corn de Ekhard și Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. În 1890 se constituie Asociația prietenilor muzicii din Oradea-Mare, printre scopurile ei fiind înscrise educația în domeniul muzicii culte, organizarea de concerte și spectacole și înființarea unei școli de muzică. Sub patronajul acestei instituții se inaugurează pe lângă Teatru, o secție de operă.
 

Instituția Filarmonicii de Stat

Pe planul activității concertistice, se vorbea tot mai insistent despre o organizare mai temeinică a artiștilor instrumentiști orădeni, a căror deplină afirmare nu se putea realiza în afara unor forme instituționalizate. Se impunea așadar, în mod firesc, constituirea unei societăți filarmonice, menite să perpetueze activitatea deja existentă încă înainte de 1900. Adunarea generală de constituire a Societății Filarmonice a avut loc în ziua de 23 decembrie 1923. Concertele simfonice care au urmat, începând din 1924, se înscriau sub emblema Societății Filarmonice, orchestra condusă de Iosif Vamocska programând, printre altele, creații ale compozitorilor Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, Mendelssohn-Bartholdy, Smetana si Wagner.
În 1949 Societatea Filarmonică devine instituție de stat, desfășurând o bogată activitate muzicală în țară și peste hotare.
De-a lungul anilor Filarmonica de Stat a fost condusă de către următorii directori: Gyarmati Miklós (1949), Bálint Lajos (1949-1950), Árvai József (1950-1952), Anton Mureșan (1952-1957), Constantin Dulgherescu - director interimar (1953), Tóth Lajos (1957-1963), Piroska Rozália - director interimar (1960-1961), Alexandru Firez (1963-1984), Acél Ervin (1984-1991), Romeo Rîmbu (1991-1998), Corneliu Cristea (1998-2002; director artistic 2002-2011), Sarkady Zsolt - director general-manager (2002-2009), Tódor Albert - director general-manager (2009 - prezent), Vasile Foica - director artistic (2011 - prezent).
Dirijorii permanenți ai orchestrei simfonice au fost: Romulus Botto (1949-1951), Matolcsi Zoltán (1950-1952), Constantin Dulgherescu (1952-1953), Aurel Popa (1953-1955), Erich Bergel (1956-1963), Miron Rațiu  (1957-1990), Liviu Florea (1959-1960), Remus Georgescu (1960-1963), Acél Ervin (1963-1991 și 1999-2006), Romeo Rîmbu (1991 - prezent), Jankó Zsolt (2007 - prezent). Sub conducerea lor s-au realizat nenumărate concerte, turnee, numeroase imprimări și lucrări în primă audiție, repertoriul abordat fiind șlefuit cu profesionalism, spre bucuria publicului auditor.
dirijor-ervin-acel-solist-victor-tretiakovAu colaborat cu orchestra simfonică orădeană interpreți și dirijori de renume mondial, cum ar fi: Igor Oistrah, Mario del Monaco, Dimitri Baskirov, Aldo Ciccolini, Adam Horosiewicz, Arkadi Sevidov, Daniel Safran, Gidon Kremer, Ruggiero Ricci, Victor Tretiakov (foto alăturat), Erich Bergel, Pierre Pierlot, Halina Czerny Stefanska, Kocsis Zoltán, Jandó Jenő, Ránki Dezső, Perényi Miklós, Ruha István, Ștefan Gheorghiu, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Mihaela Martin, Dan Grigore, Dana Borșan, Florin Croitoru, Gabriel Croitoru, Liviu Prunaru, etc.
Repertoriul orchestrei este vast, cuprinzând lucrări aparținând compozitorilor preclasici, clasici și romantici, până la capodoperele secolului 20 semnate de: Prokofiev, Șostakovici, Richard Strauss, Respighi, Stravinski, Webern, Enescu, Bartók, etc.
Orchestra a fost invitată să participe la diverse festivaluri europene: Lancut, Assisi, Macerata, București. A susținut concerte în Polonia, Ungaria, Italia, Germania, Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, Brazilia, Taivan, Portugalia, Elveția, Coreea de Sud, etc.
 

Prezent-viitor

sala-de-concerteÎncepând cu stagiunea 2003-2004, instituția dispune de o sală de concerte proprie – concertele din stagiunile anterioare fiind realizate în sala Teatrului de Stat. Noua sală poartă concomitent numele lui Enescu și Bartók, nu numai în amintirea numeroaselor concerte realizate de cei doi compozitori-intrepreți în acest oraș, dar și ca simbol al multiculturalității din această zonă. Aceasta a creat multiple posibilități în ceea ce privește organizarea concertelor simfonice, vocal-simfonice, corale a cappella, educative, precum și a recitalurilor camerale.
Din 2003 filarmonica dispune deasemenea de un pian nou de concert "Bösendorfer - Imperial 290".
Filarmonica are în vedere totodată și promovarea artiștilor tineri talentați, aducându-i nu numai în orchestră – alături de membri vechi cu o bogată experiență profesională – dar invitându-i și la pupitrul dirijoral sau ca soliști.
Numărul mare de discuri înregistrate (peste 40, printre care figurează și o mulțime de înregistrări din lucrările compozitorilor Johann Michael Haydn, Karl Ditters von Dittersdorf și Wenzel Pichl), invitațiile de peste hotare și viața intensă de concerte (aproximativ 40 de concerte simfonice într-o stagiune) demonstrează dorința instituției de a promova permanent cultura muzicală de valoare la un nivel artistic înalt.